Romania are nevoie de o moneda intarita si o inflatie sub control

Cu preţurile mărfurilor alimentare în creştere la nivel mondial, România are nevoie de o monedă întărită şi o inflaţie sub control

   „Corecţiile recente ale leului, datorate în primul rând mecanismelor BNR, s-au înregistrat la momentul oportun, întrucât efectele unei devalorizări semnificative în continuare a leului ar fi fost exponenţial potenţate de scumpirea mărfurilor alimentare la nivel mondial şi de seceta care afectează economia, cu urmări greu de imaginat de la un anumit punct”, a arătat Victor Safta- Director General Noble Securities, sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.

   Leul s-a apreciat în ultimele zile, către 4,53- 4,54 lei pentru 1 Euro, recuperând astfel din devalorizarea din ultimele săptămâni care, vinerea trecută, ajunsese la un nou maxim pe pieţele financiare (4,6459 lei pentru 1 Euro).

   În ceea ce priveşte mărfurile alimentare, seceta din SUA, Rusia, Ucraina etc a dat un nou imbold crizei alimentare mondiale, aducând scumpiri peste măsura ultimilor ani. Astfel, în a treia decadă a lunii iunie şi apoi în iulie, pe pieţele internaţionale preţul porumbului a intrat pe o pantă abruptă de creştere (peste 45%), trecând prin maxime istorice. Porumbul este una dintre cerealele al cărei preţ influenţează multiple alte preţuri şi industrii, de la biocombustibili, la industria aditivilor alimentari, a furajelor etc. aşa încât reacţiile se transmit în lanţ.

   Grâul a înregistrat un preţ neatins după anul 2008, marcând, la fel ca şi în cazul porumbului, creşteri de peste 45% după jumătatea lunii iunie, iar soia s-a tranzacţionat, de asemenea, la preţuri maxime istorice. Scumpirile au apărut şi în alte sectoare: preţul petrolului Brent, relevant pentru Europa, a depășit, marți 7 august, cotația de 110 USD/baril, nivel neatins din luna mai.

   La toate aceste <<maxime>> ale mărfurilor se adaugă seceta prezentă inclusiv în România şi <<maximele>> de devalorizare marcate rând pe rând de leu în săptămânile trecute. Dacă aceste evoluții s-ar accentua, efectul cumulat al acestor factori s-ar manifesta în sensul creşterii preţurilor şi inflaţiei, scăderii consumului şi producţiei, cu consecinţele de rigoare asupra creşterii economice a României în acest an, care cu greu ar mai putea ajunge chiar şi la 0,8%, cât este prognoza Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

   „Dacă s-ar depăşi semnificativ şi pentru o lungă perioadă de timp pragul de 4,65 lei pentru 1 Euro, atunci efectele pe termen mediu şi lung ar fi mai mult decât <<apăsătoare>>. Cel mai <<confortabil>> pentru leu, economie şi... psihologie (a consumatorilor), ar fi ca moneda naţională să rămână pe palierul de 4,4- 4,5 lei pentru 1 Euro, o oarecare volatilitate fiind inerentă”, a precizat Victor Safta.